Locul din România unde femeile trăiesc fără să muncească. Nu calcă picior de bărbat aici!
În România există un loc unde femeile pot trăi fără să muncească. Aici ele nu trebuie să-și facă griji pentru ziua de mâine.
În România există un loc unde femeile trăiesc fără grija zilei de mâine. Este vorba despre Schitul Babicilor, refugiul multor femei în vârstă care nu au casă sau familii care să le îngrijească. Aici sunt ajutate cu tot ceea ce au nevoie. Nu au bunuri materiale și se bazează pe comunitate pentru a supraviețui, așa cum făceau, în vechime, călugării, care primeau de-ale gurii de la localnici și, la schimb, se rugau la Dumnezeu în numele celor care-i hrăneau.
Așezământul este lipit bisericii de rit vechi din Jurilovca, județul Tulcea. Aici, femeile au o viață asemănătoare cu cea a călugărițelor și se roagă pentru cei care le ajută. În schimb, primesc mâncare și toate cele necesare traiului de la localnicii cu inimă mare.
Biserica ce găzduieşte şi Schitul Babicilor poartă hramul Acoperământul Maicii Domnului. Edificiul a fost construit în 1838 iar pe data de 14 octombrie va sărbători 183 de ani de la existenţă. Aici, în perimetrul bisericii, există un loc unde se retrag femeile bătrâne. Locul a primit denumirea de schit.
Aici nu calcă picior de bărbat
Aici nu calcă picior de bărbat, în afară de cei care vor să ajute. De exemplu, chiliile de la acest așezământ sunt foarte vechi și a fost nevoie să fie refăcute de către oamenii cu suflet mare. Se spune că schitul și-a primit numele de Babica din cuvântul de origine rusă „Babușca”, care înseamnă bunică. Tocmai de aceea, la Schitul Babicilor este locul în care femeile își pot găsi liniștea, trăind în rugăciune după ce au rămas singure pe lume, potrivit a1.ro.
Pomenile se fac în sala festivă a bisericii, iar mâncarea, preparată din donații, este servită de bucătărese, respectiv femeile din comună, care ajută parohia oricând și cu orice este nevoie. La Schitul Babicilor nu există slujbă la biserică, indiferent de oră și de zi, la care să nu participe și ele. Iar femeile care își dau ultima suflare aici sunt înmormântate în cimitirul schitului.
“Eu știu de la mama mea, care era născută în anul 1919, că, de când se știa ea, aici au fost aceste căsuțe. Au mai fost refăcute, oameni cu dare de mână au făcut altele mai noi. Femeile acestea mor și sunt înmormântate aici. Se întrețin prin pomenile date de oameni, la slujbe de pomenire, alții cu dare de mână le aduc și în afara pomenilor mâncare, alimente. Unii mai aduc și lemne. Ele, practic, stau aici și sunt ajutate, pentru că nu există slujbă la biserică, indiferent de oră și de zi, la care să nu participe ele. Mulți vin și le donează bani: roagă-te pentru persoana cutare… că e mort, că este pentru însănătoșire, iar ele, săracele, bat mătănii aici”, a povestit Maxim Busla pentru Libertatea.
SURSA FOTO: Social Media